Cotidianul gratuit Adevărul de Seară se transformă în săptămânal pe bani. Adevărul va avea un conţinut local şi regional foarte important, folosind din plin armata de jurnalişti din teritoriu. Decizia a fost anunţată joi într-o conferinţă de presă la care am participat şi trei coordonatori ai redacţiilor regionale ADS.
Prin Skype am putut să explic jurnaliştilor de la Bucureşti o mică parte din ce am construit în ultimii trei ani. Şi am construit foarte mult. Puţini din afară înţeleg cât de mult.
Am construit o autostradă către un milion de cititori. Însă, dincolo de cifrele din ultimul Sondaj Naţional de Audienţă (SNA) şi de cozile de la cutiile portocalii, am reuşit să construim ceva mult mai important. Ceva ce nu se vede în paginile ultimelor ediţii din cotidianul Adevărul de Seară, nici pe blogurile care au atacat constant acest proiect. Am construit o nouă mentalitate în presa locală şi un nou tip de jurnalist.
Nu întâmplător am ales să-l citez pe Davin Randall înainte de a spune ceea ce aveam de spus în conferinţa de la Bucureşti. “Sint ziarist, nu mă interesează dacă mesajul meu ajunge la cititor prin intermediul unui ziar tipărit, al unui ecran, al unui telefon mobil, sau printr-un proces telepatic”, este un citat care descrie perfect structura ADN a echipelor pe care le-am construit în ultimii trei ani la Adevărul de Seară.
Marele câştig al celor trei ani de ADS este că ne-am transformat, împreună, în jurnalişti universali care înţeleg specificul fiecărui canal urmărit de public şi pot livra conţinut ambalat diferit în medii similare sau complet diferite. Este o provocare pe care puţini din afară o pricep.
Mă gândesc în primul rând la zâmbetele uşor zeflemitoare pe care le-am primit când am semnat primele articole în Click. „Cum ai trecut de la cărţi la articole tabloide ?”, m-au întrebat unii puşi pe mişto. Mulţi jurnalişti, care se pretind cu ştaif, strâmbă din nas când aud de tabloide. Eu am văzut totul ca pe o provocare, pentru că am convingerea că un jurnalist complet trebuie să ştie să utilizeze toate canalele prin care poate face ca mesajul lui să ajungă la public. Printul are multe culori şi trebuie să poţi să zugrăveşti cititorului tabloul realităţii în oricare dintre ele.
Alţii au convingerea că pot să supravieţuiască numai în lumea „printului” şi că e o calitate să stai departe de web. Privesc spectacolul online zâmbind superior, fără să-şi dea seama că-i aşteaptă extincţia. Lumea accesează tot mai des informaţia pe această cale.
Este un mediu unde posibilităţile de exprimare sunt limitate numai de limitele imaginaţiei jurnaliştilor şi de puterea fiecăruia de a pricepe şi utiliza tehnic interfaţa prin care ajunge la public. Pe web poti transmite texte, ca în print, poţi face tv şi radio, toate la un loc şi de aceea aici este mediul ideal pentru un jurnalist universal.
Este imposibil să ai în tine microbul jurnalismului şi să nu te fascineze posibilitatea de a livra publicului la un loc text, imagine şi sunet, în cel mai avantajos mod pentru fiecare cititor. Clientul poate alege cum să primească informaţia, ce cantitate de informaţie îi este suficientă. Nu aşteaptă să i se livreze, ca la tv sau la radio. Alege el ce vrea să vadă şi cum vede. De partea cealaltă jurnalistul vede, în timp real, ce pretenţii are publicul, ce accesează, ce tip de subiecte sunt mai interesante.
Paradoxul este că, în lumea aceasta, a viitorului, jurnalistul mai află ceva ce ştiau, de sute de ani, primii povestitori. Fostul canal TV Hallmark, devenit acum Diva Chanell, a difuzat o ecranizare excelentă după 1001 de nopţi. În anul 1.400, când s-a conturat forma aproape finală a poveştilor care au stat la baza scenariului Hallmark, povestitorii ştiau că audienţa trebuie captată din primul minut, din primul cuvând. După şase secole, pe web, jurnalistul află că are degeaba un subiect excepţional dacă nu ştie să gândească titlul cel mai atractiv. Să atragă audienţa din primele trei cuvinte.
Este o lecţie pe care am învăţat-o în redacţia ADS, din ambiţia de a fi cei mai buni. Cred că nu poţi să te numeşti jurnalist şi să nu te fascineze posibilităţile nelimitate de a atrage publicul, de a-i spune mesajul tău, de a-l face să vadă bucata de realitate pe care tu o prezinţi. Este o mentalitate pe care am construit-o împreună în ultimii ani în redacţiile noastre din Banat.
Am mai învăţat ceva. Un lucru care va face diferenţa între extincţie şi succes pentru multe redacţii. Între print şi web nu este o prăpastie. Ele sunt complementare. Adevărul de Seară este un mijloc excelent pentru promovarea subiectelor de pe web, exact la fel cum pe online poţi promova subiectele din print. Totul este să foloseşti eficient particularităţile fiecărui mediu. Hârtia are marele avantaj că dă cititorului informaţia în cel mai accesibil şi rapid mod. Ai luat ziarul dimineaţa, citeşti fără să trebuiască să te conectezi undeva, fără să ai probleme de trafic, fără să-ţi cadă bateria la telefon sau laptop, sau să trebuiască să stai ţintuit în faţa unui birou. Acestea sunt doar o parte dintre motivele pentru care cred că ziarele nu vor dispărea de pe hârtie.
Pe print nu poţi vedea video, dar poţi spune cititorului să intre pe web unde îl aşteaptă asta. Totul este să poţi să ambalezi diferit şi atât de atractiv încât să-ţi porţi cititorul prin istorie, din curtea lui Gutenberg, în biroul lui Steve Jobs.
Cred că viitorul nu este acela în care, disperaţi ca Şeherezada atragem cititorii, pentru a ne păstra viaţa, pe online sau web. Secretul este să porţi cititorul, ca în 1001 de nopţi, dintr-un subiect în altul, de pe print pe online, de pe web pe TV şi radio. Şi, după ce i-ai arătat realitatea în toate aceste moduri să îi arăţi cum eşti ca jurnalist, ce valori de ghidează şi să-i spun povestea articolelor tale pe blogul personal.
Faptul că jurnaliştii ADS au învăţat această lecţie este ceva ce nu veţi afla niciodată pe blogurile care au criticat acest proiect. Este cel mai mare câştig al celor trei ani de Adevărul de Seară.
Este, în acelaşi timp, viziunea care va face diferenţa în viitor. Din păcate, este o viziune pe care mulţi jurnalişti cu nume din Bucureşti nu o pot percepe, nici chiar în Adevărul Holding. Redacţia care va putea să-şi facă toţi jurnaliştii să vadă astfel lucrurile este cea care va câştiga pariul cu schimbarea.
“Libertatea cuvântului ne aparţine nouă şi nimic nu poate să o îngrădească, dacă noi nu vrem asta”
Citeşte alte materiale de Malin Bot , vezi înregistrări video şi află alte detalii interesante:
Tag-uri: adevarul de seara, Apple, guttemberg, malin bot, print, Steve Jobs, Video, web
